DESPRE NOI

Noi suntem cei care nu pleacă!

Noi suntem cei care doresc libertate. Scriem, ne implicăm, protestăm online și offline, vrem mai mult, devenim voluntari, punem pielea în saramură, pentru că noi considerăm că avem o datorie sacră față de generațiile viitoare. Pentru că acest oraș este al „nostru” și nu al „lor”. Noi suntem libertarienii.

Iar Calea Domnească este locul unde ne facem vocea auzită. admin-menu-icon.png Reglează volumul difuzoarelor, alege ce vrei să știi, urmărește-ne și tu și devino parte a mișcării noastre." Citește articolele scrise de oameni liberi din Galați www.caleadomneasca.ro > Editorial. (blog)

Urmărește cum Ultimul Aprinde Lumina (vlog), abonează-te la Canalul nostru de Youtube, ascultă-ne Podcastul și susține-ne financiar pe Patreon. Thanx!


  • Featured post

    Destin în slujba comunității

    Dimitrie Ioan Frigator s-a născut la Brasov în anul 1838, în Schei, fiu al lui Ion Frigator, frate cu Hagi Vasile Frigator. Dupa ce a terminat studiile elementare la școala primară română din Brașov, doi din frații lui, Gheorghe și Nicolae au plecat la unchiul lor Hagi Vasile Frigator, renumit comerciant în Galați. Dimitrie, cel mai mic dintre frați, a plecat la vârsta de 13 ani, la un unchi, comerciant în Focșani. După câțiva ani, frații Gheorghe și Nicolae s-au retras din comerțul unchiului lor. Este momentul când îl cheamă și pe fratele Dimitrie, de la Focșani. Tovărășindu-se, deschid o prăvălie pe str.Brașoveni cu articole de „brasovenie” (haine de lână, încălțăminte, fierărie, etc.) Sporind capitalul, frații Frigator au deschis alte 3 prăvălii pe aceeași stradă. În anul 1870, fratele mai mare, Gheorghe, s-a retras la Brașov, unde a continuat negoțul pe cont propriu. În anul 1877, Nicolae a decedat. Rămas singur și având deplină posibilitate de decizie, Dimitrie Frigator pune la contribuție spiritul și energia sa, ajungând unul dintre cei mai înstăriți comercianți din oraș.

    În anul 1886, înțelegând mersul evenimentelor economice, și-a mutat birourile în str.Portului, lângă Bursă, începând un comerț en-gros de coloniale și fierărie în stil mare. Datorită priceperii și tenacitatii sale, ajunge să aibă o clientelă foarte mare, mai ales în Nordul Dobrogei, stimulând comerțul în toată această regiune. În anul 1894 a lichidat comerțul de en-gros și a deschis o „Casă de bancă și comision de mărfuri”, în str.Belvedere, conducând-o personal până în ziua de 12 noiembrie 1902, când a decedat. În toată activitatea sa comercială, timp de peste 25 de ani, a fost ajutat cu multă pricepere și devotament absolut de către Radu Olteanu, căsătorit cu o nepoată de soră a lui Dimitrie Frigator. Felicia, fiica lui Radu Olteanu a fost căsătorită cu Generalul de divizie Mihail Ionescu, Directorul General al Căilor Ferate Române, fost sub-secretar de stat al Ministerului Comunicațiilor. Ea este cea care a păstrat o parte din corespondența lui Dimitrie Frigator, care sta la baza prezentei documentații.

    „Citește în fiecare zi registrul de polițe să nu cumva să se uite vreo plată să pățescu rușine”. Această recomandare pe care o făcea conducătorului pravaliei zugrăvește relațiile comerciale de odinioară. Registrul de polițe conținea scadența acestora, termenele pe care le hotărâse la sumele care trebuiau plătite și care erau fără garanții, ci pe simplu cuvânt. Viața negustorească a lui Dimitrie Frigator a fost împletită și cu acțiunea de ajutorare acelor nevoiași, care găseau în el un sprijin, atunci când nu mai aveau cu ce să-și susțină traiul. Numeroase familii din Galați și Brașov au fost ajutate în viață, iar acest ajutor a fost prelungit și după moartea sa. Datorita testamentului pe care l-a lasat, s-a constituit la Galati ,,Azilul de bătrâni căzuți în sărăcie” clădire care conținea 18 saloane și anexele necesare. Dimitrie Frigator a fost un comerciant cu mare pricepere, cu energie și stăruință, un demn urmaș al generatiei de negustori brașoveni care au venit, rând pe rând la Galați, dezvoltând comerțul românesc. Au lăsat de pe urma lor o serie întreagâ de activitâți comerciale care au continuat să existe și după ei, activități strânse laolaltă pe strada care a și rămas cu denumirea „str. Brasoveni”.

    La moartea sa, autoritatile locale apreciindu-i meritele, au hotărât să i se dea toate onorurile înmormântărilor oficiale, cu cernirea felinarelor pe străzi, elogii funebre, etc. Nu a fost căsătorit și nu a avut copii. Din averea de aproximativ un milion de lei aur, pe lânga sume importante ce le-a lăsat surorilor și nepoatelor sale, a mai prevăzut în testamentul său olograf, depus la Tribunalul Covurlui sub nr.17086 din 18 noiembrie 1902, următoarele donații:

    1. Bisericei Romane Sf.Treime din Brașov- mahalaua Scheiu, un legat de 10.000 lei aur, cu condiția să construiască o școală de copii sau un azil pentru bătrâni. Tot acestei biserici i-a lasat 5.000 lei pentru ca să cumpere, din venitul anual, cărți și haine copiilor săraci ce vor urma la școală.
    2. Bisericei Romane Adormirea, tot din Brașov, lăsa 10.000 lei aur, ca din venitul anual al acestei sume, să cumpere haine și cărți de școală elevilor săraci ai Gimnaziului român din Brașov - cartierul Groaveri.
    3. PRIMĂRIEI DIN GALAȚI, pe care o instituie ca legatară particulara, îi lăsa următoarele:
      1. 1000 lei aur, pentru a construi o școală de băieți, în partea orașului, unde este mai multă nevoie, precum și mobilierul necesar funcționării.
      2. 2000 lei aur, pentru construirea unui azil de bătrâni căzuți în saracie, iar 5.000 lei pentru a cumpăra mobilierul necesar.
      3. 3000 lei, pentru cantine școlare, înființate în Galați.
    4. Spitalului Elisabeta Doamna din Galați, îi lăsa 25.000 lei, și o casă cu două etaje în str. Domnească nr. 82, pentru ca din venitul perpetuu al celor doua legate, spitalul să înființeze și să întrețină două paturi de bolnavi.

    Dimitrie Frigator s-a statornicit în inima concetățenilor săi ca un mare filantrop și ca un exemplu de om de bine.

    Pe frontispiciul din marmură al azilului de bătrâni, dorea gravată următoarea inscripție: „Azilul de bătrâni ridicat și construir de Dimitrie Ioan Frigator, din banii și pe cheltuiala sa”

    Azilul funcționează și azi, pe str. Domnească sub numele de „Centru multifuncțional de servicii sociale Galați”.

    BIBLIOGRAFIE:

    • P.Paltanea, vol.II, p.119, 168
    • Tezaur documentar galatean , p.402
    • Negustorii de odinioara, Nicolae I.Anghelescu, Institutul de arte grafice ,, Luceafarul,, S.A., Bucuresti, 1939.
    • Lupta, 3 dec. 1893
    • Gazeta municipal, 15 si 29 ian. 1939.
    • Vocea Covurluiului si Galatii - diverse numere
    • M.O.al Romaniei - diverse numere

    Text de Marcel Capriș

    1 reaction Share

  • Contact


Scrie aici dacă ai o opinie

Please check your e-mail for a link to activate your account.